Irina mea rade cu ras strengaresc, cu ochii ei albastri si gura minunata.
minunea mea de fiecare zi ma iubeste. nu pot sa fiu vanitoasa in momentele astea. ma bucur de ele acum, repede, pe nerasuflate - pana isi va da seama Irina ca mama e doar un om si ca nu numai la pieptul ei se poate cuibari ca sa ii fie bine.
as da mult pentru anii dinainte, sa ii fi avut tot langa ea.
dar Irina habar n-are de toate astea si rade strengareste in coltul gurii ei minunate
